Editoriale

Recenzie: Concert SPECII + Party cu Dj Lexi @ Cluj-Napoca

Pe data de 23 iunie, în /FORM SPACE – Cluj – a avut loc concertul de promovare a  noului album semnat SPECII, “Fuck Darwin”.  Atmosfera de după concert a fost întreţinută de Dj Lexi care, după părerea nostră şi, cu siguranţă, şi a celor care au dat din cap  şi dansat pe mix-ul lui, a făcut un show total.

Concert SPECII

Concertul a început  în jurul orei 11 PM şi a fost deschis de Ciprianis care a „pregătit” publicul alături de Sin Mike. Aceştia au fost urmaţi de TKE care a cântat şi el câteva piese înainte ca baieţii de la SPECII să îşi facă apariţia pe scenă.

În jurul  orei 12 PM, trupa SPECII a urcat pe scenă, avându-l pe Dj Vasile la platane, sub aplauzele publicului care i-a aşteptat cu sufletul la gură, aplauze şi, mai apoi,  mâinile în aer pregătite.  Aceştia au cântat şi piese mai vechi cum ar fi: „ Cum o dau”, „ Nu mai sunt copil”, „ Primăvara”, „ Special” şi „Groapa”, dar şi piese de pe noul album. Toate cu excepţia piesei „ Marea Depresie”, Dragonu spunând că ce a fost a trecut.  Băieţii au dansat alături de publicul clujean pe beat-urile pieselor   “Ameninţarea Maimuţei” şi “Boomba”.

Au fost  şi momente emoţionante când Dragonu a anunţat că urmează să fie din nou tată sau atunci când au dat cu pace şi au făcut gălăgie pentru fetele lui, copilul lui Sişu, a lui Afo şi a lui  Dj Vasile.

Multă agitaţie, oameni care s-au simţit bine alături de SPECII şi foarte mulţumiţi de schimbare lor şi noul stil pe care l-au adoptat. A fost cel mai plăcut sentiment să vedem atâţia oameni – că nu au fost chiar puţini – că se distrează, aplaudă, strigă şi dau din cap şi cu pace pe toate piesele.

Party cu Dj Lexi

În jurul orei 1 AM, după ce băieţii de la Specii au coborât de pe scenă, lăsând oamenii dornici să sară, să cânte, să se distreze, Dj Lexi a urcat pe scenă, punându-se la platane şi făcând unele dintre cele mai  energice şi bune mix-uri.

Acesta a mixat melodii ale artiştilor atât români, cât şi străini. Câteva exemple ar fi: B.U.G Mafia, Snoop Dogg, 2Pac etc. S-au auzit piese din anii ’90 şi piese din prezent, Dj Lexi combinându-le într-un fel de  excepţie.

 

Per  total, atât concertul SPECII, dar şi party-ul cu Dj Lexi au fost binevenite şi bineprimite pentru acest  sfârşit de săptămână.

Noi am bifat: muzica bună, energia pozitivă, numărul de oameni prezenţi şi putem spune că ne-am bucurat de bucuria lor şi ne-am distrat împreună.

 

 

 

Recenzie: SPECII – Fuck Darwin

Muzica nu e făcută să educe, dar, de cele mai multe ori, aceasta influenţează. Pozitiv sau negativ. Şi poate că nu contează atât de mult cât de „toxic” e mesajul, pe cât contează cum îl percepem noi, ascultătorii, şi ce luăm, într-un final, de bun.

Azi o să vorbim despre trupa care a influenţat mai multe generaţii, trupa care este ascultată de oameni de toate vârstele ( asta nu înseamnă că toţi înţeleg ) şi trupa care a venit după şapte ani de pauză.

Trupa SPECII şi-a început activitatea în anul 2008, avându-i ca membri pe Dragonu’ AK47 (Dragoș Tudorache) și Chimie (Mihai Adamescu) . Între timp, Dragonu și Chimie îl întâlnesc pe Kazi Ploae, cu care scot două albume: ”Amenințarea Maimuței” (2009) și ”Imperiul Lianelor” (2010), iar gAZAh se alătură trupei abia în anul 2010.  În anul 2011, apare albumul Ușile Vol. 1”, în acelaşi an, proiectul SPECII luând sfârşit. Şapte ani mai târziu, trupa revine cu forţe proaspete, lansând un nou album, „Fuck Darwin„, album despre care o să vorbim.

citeste toata recenzia aici

Interviu realizat de colega noastra Gabriela Mihaela, pentru blogul personal.

 

De ce ascultătorii de muzică HIP-HOP sunt considerați drogați?

Cred că și tu ești printre cei care se întreabă: De ce suntem considerați drogați?

E, eu am să vă răspund. Toți spun chestia aceasta deoarece în unele piese HIP-HOP se vorbește despre droguri, alcool, tutun și așa mai departe. De ce se vorbeste despre asta? Acestea sunt trăirile celor care publică așa ceva, nu sunt spuse să împingă persoanele care îi ascultă, ei își expun impresiile, părerile despre aceastea prin versuri. Am văzut mereu bătrâni sau oameni trecuți de a doua tinerețe că îți critică copiii, veciniii că ascultă muzică ce îndrumă spre cele spuse. Noi, și vorbesc în numele ascultătorilor veterani de HIP-HOP, suntem foarte revoltați în acest caz, deoarece este vorba despre muzica pe care o iubim și este cea mai credibilă dintre toate.

De ce nu ascultăm hip hop la radio?

Ombladon

Hip hop-ului românesc i-aș mai spune muzica grea de difuzat. Nu știu dacă voi prinde acea zi în care noile piese Cedry2k, Sișu Tudor sau Chimie (sunt doar exemple) vor fi lansate la radio-uri sau posturi de televiziune. Hai fie, unele videoclipuri mai sunt lansate la TV dupa ora 23:00. Mereu ne punem aceeași întrebare, de ce nu ascultăm hip hop la radio? Probabil noi oamenii nu suntem de acord cu libera exprimare sau muzica prin care spunem ce gândim, preferam ”high”, ”fire” și ”desire” sau aceeași monotonie veșnică, același ritm, versuri de prost gust, etc. Am înteles că nu se agreează mesajul vulgar, dar sunt foarte multe piese fără astfel de texte și degeaba. Sau da, mi s-a mai spus că rulează hip hop la radio, de ceva vreme rulează piesa celor de la BUG Mafia ”Să cânte trompetele”, dar asta nu înseamnă că ascultăm hip hop la radio.

Am stat și m-am gândit de foarte multe ori de ce Andra e mai bună ca Sișu Tudor? Sau cu ce ne impresionează mai mult Delia ca și Ombladon? Sunt doar câteva exemple ce mi-au venit instant, întrebarea în sine e importantă. Mereu am primit aceleași vechi răspunsuri și plictisitoare care încep cu ”Păi hip hop-ul e altfel, deci…”. Niciodată un motiv bine întemeiat care să mă lămurească de ce artistul Inna e mai cu coloană decât Nimeni Altu și ajunge la radio?

Cu ce vă facem rău dacă ne difuzați muzica? Iar ca o mică comparație, care pe care?!

Da, mamă! Sunt beată,
Pentru că altfel nu îl pot uita
Și n-am nevoie de iertarea ta,
Nu spune că n-ai fost și tu așa cândva. (Delia)

sau

Da, mamă! M-ai învățat să convietuiesc
Cu ceilalți, să învăț încet să iubesc.
M-ai hrănit, m-ai spălat și cu har dumnezeiesc ai clădit un soldat, de aia îți mulțumesc. (Cedry2k)

Nu am nimic cu Delia, versurile astea au înebunit puștoaicele de 12, ce se cred de 19, atât tot. Eu doar am vrut să vă arăt ceva, iar voi sper că ați înteles ideea.

Așa că m-am gândit să pun întrebarea aceasta la oameni implicați în muzică, ma mult sau ma puțin în hip hop pentru a face o comparație a răspunsurilor primite! Mulțumiri celor care s-au implicat în acest editorial realizat de HipHopNews!

Shurubel (Radio 21): Personal eu aș vrea să aud hip-hop pe radio, dar cu o selecție de piese care au substanță și păstrează în același timp un appeal mainstream. E o linie subțire care permite genului hip-hop să își mențină rolul educator și eliberator de exprimare, dar în același timp să fie atrăgător pentru mase, deci să se susțină financiar și să servească scopului radioului de a ajunge la cât mai mulți oameni. Mai simplu, aș lua doar cele mai complete creații de hip-hop.

Olix (Kiss FM): 1) Cred că majoritatea celor care fac hip-hop în România nu îl fac ca să fie difuzat la radio. Sunt multe piese hip-hop care nu sunt făcute pentru radio și aici nu mă refer la înjurături sau cuvinte vulgare, ci la felul în care e piesa. Un producător, atunci când face o piesă, o gândește ori pentru radio ori pentru net/youtube/album. 2) Dacă asculți atent există și ceva piese hip-hop în playlist-urile radiourilor de la noi, dar nu foarte mult 3) Radiourile mari sunt radiouri comerciale și difuzează muzică comercială (scuze cacofonia). La fel și hip-hop-ul, este și comercial și underground. Cei care fac hip-hop/rap comercial uneori ajung să fie difuzați și la radio. Totul ține de ei și de cei care se ocupă de ei și de promovarea lor.

Ana Moga (Kiss FM): Din punctul meu de vedere ascultăm hip hop la radio, puțin e drept, dar există. Majoritatea celor care produc genul, nu gândesc neaparat comercial, își doresc să rămână underground, dar se plâng că nu au concerte și nu sunt pe radio. Nici nu avem un radio de nișă pentru acest gen. Ar trebui ca cei care ascultă genul sau cei care produc hip hop să își dorească așa ceva și să ia o inițiativă. E o piață mică, cred eu, iar ca să câștigi bani cu un radio mic e foarte greu. Hip hop comercial, cu mesaj, fără înjurături a prins pe radio, avem destul de multe exemple …Maximilian, Grasu XXL, Guess Who etc. Așadar …avem hip hop la radio.

Daniel Lupu (Junky Size Events): În primul rând cred că ar trebui să încep prin a pune, si eu, o intrebare: ce fel de Hip-Hop nu ascultăm la radio? Pentru că dacă e sa fim realiști, am mai ascultat Hip-Hop pe posturile mari de radio. Puya, Guess Who, Maximilian și cine a mai reușit să pătrundă în undele FM, cântă Hip-Hop. Ca e un Hip-Hop mai puțin agresiv și, poate, mai melodic în special pe refren, tot Hip-Hop rămâne. Legat de Hip-Hop-ul ăsta rău și “încruntat”, cred că nu va avea loc pe radio, niciodată, din cauza a doua aspecte importante: limbajul licențios și mesajul transmis. Atâta timp cât va exista Consiliul Național al Audiovizualului, va fi imposibilă difuzarea materialelor audio ce conțin limbaj licențios sau a materialelor ce instigă la violență etc. Cei care au înțeles acest aspect, dintre artiștii români, au cam reușit să ajungă în FM, drept exemple îi puteți lua pe cei menționați anterior. Deși Hip-Hop-ul a luat naștere ca o muzica prin care să te poți exprima liber și să-ți poți spune nemulțumirile fără a fi cenzurat sau îngrădit în orice fel, în timp, a devenit o muzică de larg consum, mai ales în Statele Unite. La noi, Hip-Hop-ul încă este perceput ca o formă de protest în versuri, a cărei adepți sunt oameni mai puțin școliți, deși realitatea nu mai este astfel de ani buni. Deși se observă elemente ale culturii Hip-Hop până și în reclame ce au protagoniști grafferi sau b-boy, tind să cred că muzica Hip-Hop nu va deveni niciodata un “val muzical” în România. Însă cred cu tarie că vom auzi tot mai multe piese Hip-Hop “light” pe posturile de radio în anii ce urmează. Toate cele spuse sunt doar păreri personale.

”Dacă n-ai nimic de spus, nu te ridici în picioare!”

 

”E ca-n rap, maestre! Ai venit, ai dat, ai rupt mui, poți să rămâi. Ai venit, ai dat fail, poți să ți-o iei!”

Să fiu sinceră nu m-am născut scuipând versuri c-un flow grav, n-am fost cel mai înfocat fan Eminem/2Pac și nu sunt sigură dacă am dat din cap sau nu prima dată când am ascultat Specii. Cu toate acestea, am învățat să iubesc hip hop-ul. Spun asta fiindcă i-am prins esența.
Nu credeam vreodată c-o să spun așa ceva, dar iată, hip hop-ul îmi oferă mai mult decât acel feeling de supremație și ”you’re free to be who you want to be/ you’re free to say what you want to say”. M-am dedicat lui în atât de bine încât acesta îmi oferă posibilitatea să-l explorez și să-l descopăr în întregime.

Aș vrea să punctez faptul că în urmă cu un an eram un simplu om mediocru cu foarte multe păreri despre toată ”spuma” hip hop-ului. Avem foarte puține cunoștințe, însă enorm de multe păreri pro și contra. Trăiam cu impresia că e dreptul meu să comentez, fără să-mi dau seama că părerile mele, pertinente fiind, erau doar de suprafață. Nu trebuie să arunci cu noroi în ceea ce crezi tu că nu-i bun, fiindcă părerea ta nu-i universală.

Avem oameni frumoși care stau în spatele unei piese. Vorbesc despre acei oameni care se ocupă de producție, oameni pe care majoritatea nici măcar dacă s-ar scrie cu litere enorme în titlu ”prod. de Z” n-ar fi în stare să-i ia în seamă. Pentru mulți piesa sună bine doar pentru că emcee-ul are versurile la el și-un flow magistral. Să fie ceva cu bas, să placă la toată lumea!  Să nu mai vorbesc despre oamenii din spatele mix/master-urilor, artwork-urilor și videoclip-urilor.

Am spus-o și o repet; nu contează cine-i mai HAHAHA sau cine-i mai porc. Mi-aș dori doar ca cei care dau play la piese să înceteze să mai critice artistul și să înceapă să-i simtă esența.

Mentalitatea simplă din țara noastră e următoarea; îl știu pe X de mult, îmi place și dau play în boxe să sară tot cartierul în aer. Nu-l știu pe Y, dar nici nu-l ascult ori dacă-l ascult nu-mi place, că nici Popescu nu i-a dat share. Oarecum populația a rămas blocată pe ce cunoaște fără să mai fie deschisă către alte lucruri noi. Și spun asta pentru că văd, în calitate de redactor al unui site de profil, ce se ascultă și ce nu.

O altă problemă pe care aș dori s-o punctez este aceea legată de concerte. N-o să insist pe absența oamenilor de la concerte fiindcă s-a tot vorbit despre asta. Mă voi referi strict la spiritul celor care merg la concerte. Tabloul arată cam așa; sunt cei din prima linie, apoi restul. Dacă nu ți-ai dat seama încă ce înseamnă asta, voi dezvolta. Primul tip și anume ”susținătorii din prima linie” sunt cei care mai au puțin și mușcă din scenă de atâta entuziasm, iar restul intră la categoria ”what the fuck am I doing here?”, în sensul că 10% sunt aceia care stau cu mâinile pe sus, dar nu prea înțeleg ce fac ăia de pe șcenă, apoi urmează acei 15-20% care sunt spiritul petrecerilor oriunde merg, însă la concertele hip hop n-au ”starea necesară” + 5% cei care stau geană poate prind pe vreun MC care dă fail.
Poate așteptați oarecum de la emcee să vă facă piruete pe șcenă, eventual să vă arate și-un crac ori decolteul. Nu mergeți la concert Delia, Anda Adam și Andreea Bălan, dragilor. Ai noștri artiști vă cântă până li se umflă vena la cap și voi stați acolo sceptici de parcă așteptați ceva deosebit. Dacă artistul respectiv nu te face să dai din cap nici măcar o dată, chiar n-ai ce căuta acolo. Dacă nu reușește să-ți stimuleze niciun neuron, locul tău este la Han (da, mă, la Hanul Drumețului).

Aș vrea să rețineți că mentalitatea de genul ”te-ai vândut, mizerie!”, nu mai ține. Este vorba de faptul că așa cum un pilot n-o să piloteze un avion fără să fie plătit pentru serviciile sale, așa au ajuns și câțiva dintre artiștii noștri să procedeze. Dacă toate sălile ar fi arhipline la fiecare concert aș spune că sunteți în măsură să mârâiți. În primul rând sala nu sare în aer nici măcar prin respectul pe care ar trebui să-l primească și nu se întâmplă.

În rap e cel mai simplu; dacă n-ai nimic de spus, nu te ridici în picioare.

 

Editorial realizat de Raluca Dumitru @ HipHopNews.RO

Premiile RAPscar România 2014 @ HipHopNews.RO

HipHopNews.RO inaugurează o „gală virtuală” intitulată „Premiile RAPscar România 2014„, aceasta reprezentând acordarea respectului și menționarea unor merite pentru cei mai buni MC, DJ, producători etc și cele mai bune proiecte, evenimente din Hip Hop-ul românesc în viziunea site-ului nostru. Alegerile au fost făcute în funcție de feedback-ul cititorilor la momentul lansării produselor muzicale care urmează să fie aminitite și desemnate, celălalt criteriu fiind gusturile muzicale ale echipei noastre. Au fost selectate 20 de „Cele mai RAP” momente ale anului 2014!

Lectură plăcută!

1. Cea mai RAP piesă: ANTIFON – INIMA

Apărută la începutul anului 2014, „Inima” lui Antifon parcă era predestinată să primească acest premiu! De la primul play am zis: „Băăăă.. piesa anului!”. Nu aveam cum să o uit din moment ce s-a împlinit aproape un an de când este ascultată (cel puțin de mine) lunar. Tare, tare, tare! De 3 ori tare, atât instrumentalul lui FLG, cât și piesa/videoclipul MC-ului nostru român stabilit în Anglia. De ascultat, dacă nu ai făcut-o până acum!

2. Cel mai RAP videoclip: VLAD DOBRESCU feat. DOC, DELIRIC – GLOBUL DE CRISTAL

Greu de spus dacă cel mai bun, dar printre cele mai bune clipuri apărute vreodată în Hip Hop-ul românesc cu siguranță este! Dobrescu a lansat anul trecut primul lui album solo, „În Sfârșit„, iar în martie 2014 a apărut această bijuterie. Video-ul piesei „Globul De Cristal” a primit aprecieri din toate părțile, inclusiv de la artiști și ascultători din zona mainstream. Un clip și o piesă cu adevărat deosebită! Felicitări CTC-ului și celor de la ReeAnimation!

3. Cea mai RAP revenire: CEDRY2K

A fost supriza cea mai mare pe care ascultătorii au avut-o în acest an, fără niciun fel de dubiu. În septembrie, Cedry2k a trântit pe YouTube un promo care a aruncat efectiv tot Rap-ul românesc în aer. Imediat după acesta, membrul Haarp Cord a făcut lansarea EP-ului „Sfinții Închisorilor” și a început un turneu prin țară alături de Stres, Sișu Tudor și Tecko Starr. Datorită acestui moment cu siguranță vom avea întotdeauna în memorie anul 2014!

4. Cel mai RAP MC: CARBON

Indiscutabil, Carbon a sunat cel mai bine și diferit anul ăsta! Majoritatea cititorilor noștri au spus asta, noi la fel, iar cele 2 materiale lansate la începutul și la sfârșitul lui 2014 au confirmat-o: „SUD BPM” și „AMINI„. Ambele EP-uri, dar bercenarul ne-a dovedit că întotdeauna calitatea face diferență, nu cantitatea. Mai interesant de atât este faptul că artistul se pregătea de retragere după ce a anunțat că „SUD BPM” va fi ultimul material la care lucrează. Merită cu desăvârșire acest premiu veteranul din Pirats Klan!

5. Cea mai RAP trupă: SUBCARPAȚI

În ultimul timp, Subcarpați reprezintă mai mult un crew decât o simplă trupă. De la lansarea celui de-al treilea material, „Pielea De Găină„, formula echipei din concerte s-a schimbat, alături de Bean MC, Vali Umbră, Power Pe Vinil și VJ Andri mergând și AFO sau Mădălina Pavăl. Albumul a fost extrem de apreciat, brățările la evenimentele de prin țară s-au vândut ca pâinea caldă, așadar Subcarpați reprezentând trupa cea mai RAP din anul care este pe cale să se încheie.

6. Cel mai RAP material: CARBON & PHANE – AMINI

Ep-ul semnat Carbon & Phane s-a lăsat așteptat o perioadă bună de timp, dar fără nicio îndoială așteptarea a meritat pe deplin. Foarte mulți oameni au afirmat faptul că acest material este cel mai bun comparativ cu toate ale lui Carbon de până acum, însă nu trebuie uitată nici calitatea celorlalte, cum ar fi „Reacții Adverse” și „Catharsis”. Beat-urile lui Phane și ce „scuipă” Carbon pe ele „se pupă” într-un mare fel, probabil datorită feeling-ului de muzică pentru suflet mai mult decât evident transmis de aceștia. „AMINI” a primit aprecieri și laude nenumarăte, iar „premiul” oferit de noi tot către ei se îndreaptă.

Audiție plăcută!

7. Cel mai RAP beatmaker: PHANE

Phane este un beatmaker tânăr și foarte activ în muzică, ultimele lui realizări fiind EP-ul cu CarbonAMINI – și EP-ul solo din toamnă, „The Rise”. Sound bun, fresh și pe filmul multor cititori ai site-ului nostru din cele observate pe parcursul lui 2014. Cireașa de pe tort a fost colaborarea cu artista din State, Dynasty, aceștia reușind să facă o piesă împreună în vremurile în care foarte puțini oameni din Hip Hop-ul românesc mai colaborează cu artiști din alte tări, mai ales cele recunoscute în lume pentru muzica făcută la un nivel înalt. Să sperăm că Phane va fi la fel sau mai șmecher în anul ce urmează!

8. Cel mai RAP DJ: DJ MUH’FUCKA

Chiar dacă nu a avut multe piese sau colaborări în 2014, DJ Muh’Fucka trebuie mai mult decât apreciat pentru implicarea lui în evenimentele din Arad, acesta aducând nenumărați artiști tari de la noi. S-a făcut cunoscut prin organizări, iar pasiunea pentru DJ-ială a pus-o în aplicare la concerte, acolo unde punea muzică în deschidere, la after-party și uneori chiar și în main event. Tare, nu?! Are și o piesă cu Chimie, cu Zeze Arkane, iar pentru anul viitor cu siguranță pregătește alte chestii pe care nu orice tânăr de 18 ani le poate face. Pe sfârșitul acestui ani, Raul a mers alături de Chimie prin țară pentru a arăta că există „Meditație prin Hip Hop„.

9. Cel mai RAP mixtape: OKAPISOUND – OKAPI TATI

Crew-ul Okapi Sound nu a stat pe loc nici în 2014, băieții fiind cu adevărat puși pe treabă. Anul trecut a fost cooptat și Nane, iar în formula finală aceștia au lansat pe 29 septembie un mixtape intitulat „Okapi Tati„. Era evident că nu are cum să sune rău, din moment ce condițiile sunt poate cele mai bune și cei implicați au experientă în Rap, iar lumea deja știe foarte bine ce înseamnă Okapi Sound. În concluzie, acest mixtape este un material extrem de diversificat și per ansamblu realizat ca la carte.

10. Cea mai RAP reacție: DOC – PRAF (DISS OMBLADON)

Cu siguranță conflictul dintre DOC și Ombladon din această vară a fost cel mai vehiculat moment al acestui an, însă nu trebuie să mințim și să spunem că nu ne-a plăcut. Dimpotrivă, apreciem că încă mai exista „diss-uri” între MC atâta timp cât totul se rezumă la muzică. Au fost dume mai mult sau mai puțin subtile de ambele părți, dar DOC în continuare are 1-0. Totuși, chiar dacă va mai da sau nu Ombladon un răspuns vreodată, haideți să savurăm din nou momentul dintre cei doi, freestyle-ul lui Ombladon din concertul de la mare putând fi vizionat AICI.

11. Cea mai RAP sesiune de ODD: PIETONU’ – LIVE @ THEJAM

Numărându-se printre cei mai buni la Off The Dome din România, Pietonu’ merita un premiu la „Premiile RAPscar 2014”. Pe lângă cel mai bun ODD, putem menționa și ascensiunea foarte mare din ultimul timp, ultimii 2 ani consemnând o evoluție foarte mare pentru membrul DevaStationCrew. Această sesiune de ODD a fost filmată la TheJam și prezintă aproximativ 4 minute de rime pe loc marca Pietonu’. După acest live din Deva, Pietonu’ a fost invitat în august la Unic Studio și la scurt timp a apărut Live Session-ul lui pentru HipHopNews.RO.

12. Cea mai RAP copertă de album: PHUNK B – NOPTEMBRIE 13

Pe lângă faptul că sună bine și diferit față de multe alte materiale, „Noptembrie 13” al lui Phunk B are o copertă considerată de HipHopNews.RO cea mai RAP pe anul acesta. Chiar dacă ideea este una mai sumbră și nu este neapărat o copertă complexă, rezultatul final ne-a plăcut foarte mult și s-a potrivit cu cele spuse de Phunk pe album.

13. Cea mai RAP colaborare: OMU GNOM feat. FAUST, TRAIAN, JAGER, DJ GRE WU – RAP-UL E PE MÂINI BUNE

Este evident că au apărut și colaborări cu nume mult mai răsunatoare în acest an, însă am ales „Rap-ul E Pe Mâini Bune” deoarece promovarea tinerilor MC este foarte benefică și apreciată de către noi. Omu Gnom a făcut asta alături de Faust, Traian, Jager și Gre Wu, iar în viitorul apropiat va apărea partea a 2-a a piesei cu alți MC. Piesa sună cum trebuie, inițiativa e excelentă, iar premiul merge către ea!

14. Cel mai RAP eveniment: STREET HEROES – SUMMER SWAG (CONCERT GHOSTFACEKILLAH @ WU-TANG CLAN)

În România a avut loc un eveniment cu adevărat de neuitat! Unul dintre cei mai importanți oameni din Hip Hop, GhostFaceKillah, a fost adus de Street Heroes la București în luna august a acestui an. Mai sus poate fi vizionat un moment remarcabil petrecut atunci, adică interpretarea piesei „Protect Ya Neck” de către VD și GhostFace. Nu foarte mulți MC români ajung în această postură, deci respecte pentru Vlad Dobrescu!

15. Cel mai RAP good vibe: RAKU – ZORILE

Premiul pentru cel mai RAP good vibe se îndreaptă către piesa lui raku, „Zorile„. Fostul membru al trupei Zale a lansat în 2014 al „7„-lea album solo din carieră și aceasta a fost primul single care a beneficiat de videoclip. Extrem de fresh totul, de la sound până la montajul clipului. Admiră zorile și bagă în căști asta pentru o stare mai bună!

16. Cel mai RAP Young MC: VLAD FLUERARU

Tânărul MC din Târgu Mureș este urmărit de către noi de o bună perioadă de timp, o importantă rampă de lansare pentru el fiind reprezentată de concursul organizat de Deliric în 2013. De atunci, HipHopNews.RO nu a ezitat să-l promoveze! Vlad Flueraru a fost destul de activ pe parcursul acestui an, cele 2 materiale solo pe care le-a lansat convingându-ne că merită titlul de „Cel mai RAP Young MC” pe ’14. Îi urăm baftă în continuare!

17. Cel mai RAP instrumental: KAZI PLOAE – VISE TRISTE (prod. DJ AL*BU)

Pentru un material precum cel pe care Kazimir l-a lansat în octombrie, cu siguranță ai nevoie de beat-uri ca acesta realizat de DJ Al*Bu. Al*Bu ne-a lovit cu instrumentale de excepție în ultimii 3 ani, iar asta se pare că a contat și pentru Kazi Ploae, el colaborând cu producătorul pe majoritatea pieselor de pe „Vise Triste„. Listen and feel it!

18. Cel mai RAP mesaj pe o piesă/videoclip: OMU GNOM – LIMPEDE

Dacă era lansată în anul 2014, cu siguranță această bucată era desemnată și „Cea mai RAP piesă„, dar ea se regăsește pe materialul lui Gnom din 2013. Printre singurele piese/videoclipuri cu un mesaj bine definit și în conformitate cu vremurile pe care le trăim în secolul 21. Nu are rost să faci și tu parte din turmă ca vitele, fă ceva în legătură cu tine și gândește „Limpede„!

19. Cel mai RAP concert: LANSARE CEDRY2K – SFINȚII ÎNCHISORILOR @ SILVER CHURCH

Singurul dublu concert din România a fost susținut de Cedry2k la revenirea lui în muzică. Silver-ul nu a fost niciodată atât de full, dar chiar și cu două show-uri în aceeași seară, au existat oameni care să nu poată vedea concertul. Ne bucurăm să constatăm faptul că un concert susținut de un rapper român prezintă un asemenea interes, având în vedere că până acum câțiva ani, la concertele din zona Underground bătea de multe ori vântul. Tineți-o tot așa!

20. Cel mai RAP proiect pe 2015: CYPHER HIPHOPNEWS.RO

Pregătim cel mai tare CYPHER din istoria Hip Hop-ului românesc! 9 MC dintre MC-ii tăi preferați își vor face apariția în proiectul pe care trebuie să-l aștepți cu sufletul la gură în 2015, îți garantăm!

În februarie se împlinesc 3 ani de când există HipHopNews.RO și trebuie să sărbătorim cum se cuvine, nu? Detalii și promo-uri? Curând!

* Editorial realizat de Vlad Marina – Project Manager @ HipHopNews.RO

DE CE, DE UNDE ȘI PÂNĂ CÂND ATÂȚIA „RAPPERI”?!?!

– Editorial scris de Vlad Marina – Project Manager @ HipHopNews.RO –

Cel mai probabil nu sunt nici primul și nici ultimul dude care s-a gândit la întrebările de mai sus. Nu, de fapt sigur nu sunt. Putând să scriu la un site pe care poate să-l citească oricine, fie cei care ne apreciază, cei pe care îi promovăm, cei care își bagă pula-n articolele noastre sau cei care dau click din greșeală pe www.hiphopnews.ro, pentru că cine știe ce băiețaș de pe facebook a dat share la un link cu conținut porcos și plin de abureli, iar tu plictisit fiind, te-ai gândit să vezi despre ce căcat este vorba. Nu-ți place, evident. Îți vorbește un nebun despre viață, povestește, nu cântă și cel mai probabil chestia aia de pe fundal numită instrumental te adoarme. A doua zi, Ionică, idolul tău dintre toți prietenii, are 2 piese pe telefon care sună ca aia pe care ai ascultat-o aseară, o șapcă întoarsă în cap și lipici la pizduțele de la bloc. Îți place că bajatu’ și-o arde așa și ajungi acasă, mai intri odată pe ce ai intrat aseară neintenționat și te gândești că ar fi cool să-i dai share piesei care te-a creierit ieri, asigurat de faptul că Ionică și brigada te vor privi altfel dacă faci asta. Clar.. te-ai băgat pe felie! În paralel dai și de editorialul ăsta lung și plictisitor al meu, îl studiezi, haterești titlul și… și… dai click!!! Atunci eu îmi spun: A AJUNS LA CINE TREBUIE!!! Haha, rappere! Pentru tine scriu chestia asta, fie că-i din plictiseală, frustrare, mândrie sau talent. Irelevant, eu mi-am făcut datoria că ai ajuns să citești asta și probabil SĂ RENUNȚI LA ÎNCERCAREA DE A FI CEEA CE NU EȘTI!

În fine, nu voi scrie aici despre personajul ăsta care mi-a venit spontan în cap sau Ionică și brigada. N-are rost! Voi vorbi la concret, adică cum văd eu mișcarea asta în zilele noastre. Dacă vreau să fiu scurt și concis în exprimare, aș putea zice falsă și cool, dar vreau să intru mai mult în detaliu. I-am auzit pe mulți că folosesc termenul de Hip Hop-eri când vine vorba de cei care doar ascultă, reprezintă și ce căcat mai fac ei în legătura cu cultura. Mie nu mi-a plăcut niciodată termenul, așa că le zic „rapperi” la toți. Cazul prietenului lui Ionică este unul nesemnificativ, cel puțin până în punctul în care am ajuns. Nu am vrut să aprofundez și să zic despre cum a dat el de comentariile de pe YT, instrumentalele moka și notepad-ul din PC, el ajungând între timp critico-MC. Oh, stați liniștiți că există foarte multe cazuri pe lângă acesta, poate și mai grave de atât. Nu, acum chiar mi-aș dori să mi se răspundă și mie la o întrebare simplă și banală: DE CE RAP-UL? De ce să fii rapper? De ce a apărut brusc moda asta și nu dispare odată? Poți asculta ce vrei, chiar mă bucur dacă dai de rap și îți place, dar nu îți lua filme de rapper CĂ NU EȘTI RAPPER, BĂ! Nu-ți schimba tu vestimentația, concepțiile, prietenii și hobby-urile în funcție de ce e la modă, ce vezi în jur sau ce auzi pe piese pentru că nu are niciun rost, intri în turmă și crede-mă că de acolo nu ieși prea ușor. Nu înțeleg de unde este plăcerea multora de a ieși în evidență cu o chestie diferită, care chiar e concepută să fie așa. „Ăsta-i rap-ul, adică cine le face, le și trage și de obicei e capul„. Adică, frate.. ascultă muzica asta, bucură-te de ea, identifică-te cu ea, dar atât!!! Nu ești unic cu nimic dacă te apuci să-i comentezi pe alții, să dai drumul la piese pe net și apoi să ceri promovare cu forța. NU ĂSTA E RAP-UL, ÎNȚELEGE!

Chiar recomand oricui să scrie versuri, ajută foarte mult la eliberarea de stres și probleme. De curând am văzut ceva documentar în State pe tema asta, acolo psihologii recomandându-le paciențiilor cu probleme depresive să scrie versuri pe beat-uri ca să treacă peste toate neplăcerile. Fă asta, dar de aici până la a te înregistra în bucătaria bunicii sau camera ta cu boxe de prin ’96, e un drum foarte lung. Nu e în regulă să scrii 3,4 strofe sau să faci 2,3 beat-uri (e valabil și la producători aceeași chestie, nu vă simțiți „excluși”) și imediat piesa sau beat-ul tău să apară pe YT/SoundCloud. Clar nu! Fă asta pentru tine, analizează-te, trage piesa la o calitate decentă și apoi îți faci filme legate de lansare și promovare. Până atunci rămâi un om simplu și true cum erai înainte (dacă faci parte din cazurile bune, că poate ești retardat din naștere și nu ai nicio vină pentru asta) și atunci vei fi de 10 ori mai rapper decât să te auto-prezinți sub aceasta intitulatură. Si daca stau bine să mă gândesc, tocmai din cauza realității și a chestiilor spuse verde în față m-a atras muzica rap și cultura Hip Hop. Nu erau promovate făcăturile, oamenii se respectau între ei chiar și când exista un conflict, respectivul tot la muzică se rezuma. Prin diss, beef sau cum îi mai spuneți voi. Cu multă tristețe am tras concluzia că toată mișcarea a luat-o pe arătură și acum esențialul în muzica asta este răutatea, critica și snobismul.

Am văzut că până și în cyphere există ura și dorința de a fi mai șmecher decât cel de lângă tine, iar dacă până și în cypher, acolo unde trebuie să fii pe coaiele tale și să îți faci în totalitate filmul se întâmplă asta… nu mai are rost! De acord să arăți cât de șmecher ești, asta clar ține de Rap, dar nu intra într-o concurență cu alții și nu încerca să copiezi pe nimeni și nimic. Dacă ai ales să apari acolo, păi fii fratelemeleu original și dovedește-ți că rupi muianul. Dacă nu, nicio problemă! Există alți rapperi care pot face asta, nu trebuie să fii tu revoluționarul. Exact aici se află esența, vezi! De ce încerci să pari ce nu ești?!?! NU! Renunță la asta și nu te cataloga rapper, nu e pentru tine și trebuie să accepți asta. Te-aș respecta de 10 ori mai mult dacă ai veni la mine și mi-ai spune de ce nu ești făcut pentru rap decât să îmi trimiți ceva de la tine de care oricum nu ești mulțumit și e de la sine că nu are cum să sune bine. În aceeași situație cu cypher-urile se află battle-urile din România, chiar discutasem prin vară cu Faust de treaba asta. Omul mi-a zis clar de ce a sărit din schemă și chiar simt nevoia să-l citez:

„M-am oprit din battle, de tot probabil. Să începem cu începutul – m-a atras faptul că poți să „te bați” cu oponentul tău fără să te bați. Adică e maxim de interesant să întâlnești un om în fața ta cu care încerci reciproc să-ți servești insulte caterincoase în versuri și apoi să bei o bere cu el fără probleme. Păcat că asta se întâmplă doar teoretic, sau până la un punct. Până la punctul cu orgolii, cu futut de mame, cu caterincă proastă și cu păreri din exterior, practic până la punctul când nu mai este vorba de distracție, e vorba de cine e mai bun, despre hoțeală și rime de acasă și căcaturi d-astea. Ca să fiu mai concret, aș mai face battle în orice sufragerie cu băieți cu chef de caterincă nu cu chef de vibe-uri nașpa. Până la urmă ar fi trebuit să rămână distractivă activitatea asta, nu să te agăți de oameni, să-ți faci nervi, să te oftici, să te acuze online vreun ratat mai mic decât acuzațiile lui că furi când habar n-are ce e în capul tau. Deci na, cat mai există un negativ tare și chef de joacă, nu chef de supremație și popularitate sau bani, battle-ul e frumos – mie mi se pare și mai frumos dacă e fără scop bănesc și îl faci doar ca să-l faci. Altfel nu prea are rost.”

De acord cu Faust, inclusiv la afirmația legată de scopurile bănești. Dar rapper-ul, cu siguranță va interpreta total greșit treaba asta cu banii și va spune că nu numai din battle-uri nu e normal să faci bani, ci din toată muzica Rap. Trecând peste battle-uri, cypher-uri, promo-uri și restul lucrurilor făcute exclusiv pentru distracție și promovare, cine v-a zis vouă că nu e normal să scoți bani din Rap? Eu niciodată nu am înteles treaba asta! De povestea cu comercialul și underground-ul sigur v-ați plictisit, dar trebuie să știți că absolut orice apare, se vinde, se promovează și așa mai departe, ESTE COMERCIAL! Că aia e definiția, bă! Dacă tu numești underground și comercial niște produse muzicale în funcție de sound-ul respectiv, înseamnă că ai rămas blocat în timp și nu știi să definești în alt fel ce sună bine și ce nu. Dacă ajungi în stadiul în care consideri că poți face muzică atât de bună încât să ai și câștiguri materiale de pe urma ei, FĂ-O!!! Indiferent ce cânți, nu ezita!

Ok, există și artiști sau așa ziși artiști care spun că nu vor să facă bani din muzica asta (mai mult așa ziși, pentru că trebuie să fii extraordinar de frustrat și labil psihic ca să gândești așa, dar fiecare cu filmele lui). Asta este decizia lor, dar nu trebuie să-i sari în cap ăluia care face bani din ce-i place și știe să facă (ca să faci rap trebuie să știi că astea sunt regulile de bază, după parerea mea) pentru că tu ești rapper non profit și vrei să facă toată lumea ce faci tu. Dă-te-n morții mă-tii de ipocrit, trezește-te la realitate! În 2014 îți trebuie bani pentru orice și dacă asta știi să faci, nu ai de ce să refuzi ocazia. Uite, îți pot da două exemple clare de MC care sunt foarte controversați de rapperi în ultimul timp: DOC și Cedry2k.

DOC a semnat cu HaHaHa Production, s-a comercializat de nu îi mai încap banii nici în buzunarele celor mai largi blugi pe care îi are de pe vremea când era under, aruncă cu bani prin studio după Smiley și Velea, face piese cu Raluka, Daniela, Antonia și toate fetele astea cântărețe, dar rapper-ului nu îi convine treaba asta. DE CE? Dă-mi un argument, bă rappere, căca-te-ai pe ea de logică! Ce problemă ai tu cu omul ăsta că s-a ridicat pe coaiele lui și a ajuns acolo unde nici cel mai ipocrit artist nu ar zice nu? Unul dintre cele mai tari studio-uri din țară, și-a dus tovarășii de-o viață acolo, îl auzi pe radio și da.. FACE BANI! Pentru mine Facem Records a fost și va rămâne printre cele mai .. inedite (ăsta-i cuvântul!) proiecte din România. Oamenii efectiv au început de jos, au venit cu totul și cu totul altceva față de ce era la momentul ăla, erau anturați cu Ghetto Dacii, RACLA sau Delikt, ăștia chiar fiind unii dintre singurii artiști care nu au primit reproșuri aiurea, cel puțin din partea persoanelor cu care am discutat până acum. În fine, Facem Records aveau în totalitate originalitate pe atunci și nu au întrebat pe nimeni din afara cercului lor: „Cum sună asta? Îți place? Dă-ți o părere!„. NU! AȘA NU! Nu am fost eu anturat cu ei să vă zic sigur că așa s-a întamplat, dar cel puțin din muzica pe care au făcut-o și încă o fac, clar tind să cred că așa stau lucrurile. Tot respectul meu pentru DOC și CTC, ați ajuns sus și sunt sigur că se poate și mai sus de atât. Keep it real!

Acum să zic de Cedry2k, MC-ul care s-a lăsat, a revenit, s-a lăsat și acum iar a revenit. Toți rapperii plângeau după el și și-l doreau înapoi în boxe, iar Cedrea a făcut asta pe 12 octombrie. Lume multă, agitație, dar desigur și păreri din partea rapperilooor… „Marketing! Clar este marketing, ăsta a stat în munți și a murit de foame, acum iar ne bagă nouă pă gât muzica religioasă și toate plictiselile astea. Muie Cedrea!” Poftim?! De ce te roade pe tine dacă ce a făcut el e marketing sau nu?! De ce nu ai stat să te gândești un pic la faptul că Cedry2k a revenit cu aceeași poftă de a omorî mic-ul și sistemul ăsta contagios care ne fute viețile?! De ce nu i-ai apreciat un pic flow-ul, pentru că după 2 ani de stat pe bară e o treabă să ai același flow și aceeași cursivitate cu care te-ai făcut recunoscut în 15 ani de Rap, nu?! Dar ce, știe rapper-ul d-astea?! Pe ei îi creierea faptul că omul vrea să se îmbogățească din revenirea asta, că le bagă pe gât ascultătorilor credința lui și cine știe ce alte bullshit-uri de genu’. Să se îmbogățească și să cânte ce vrea el, nu trebuie nici să îi urmezi sfaturile și mesajul, dar nici să îi sari în cap pentru ce zice pe piese. Există atâtea alte piese, dă-le tată play la alea și lasă-l pe Cedry2k! Nu te face cu nimic mai rapper dacă te apuci să fii la fel de religios ca el sau să îți bagi pula în mesajul lui la fiecare piesă de pe YT. Las-o așa și vezi-ți de treaba ta! E ușor.

Astea au fost doar două exemple de MC care mi-au venit în cap, dar se mai găsesc foarte ușor cazuri ca acestea. Nu știu, mă frământă un pic ideea că să ai „atitudine de rapper” este printre cele mai la modă atitudini din ziua de azi. Erați cu house-ul, dub-ul, cocălăreala… nu știu de unde și până unde vă place să păreți rapperi acum. Mă rog, poate mulți vor interpreta ce am scris eu ca pe niște frustrări personale (și cam asta și semnifică, în mare parte), dar m-aș bucura ca toți care se identifică în cele scrise în editorial, să-și găsească altele de făcut și să mai lase mâncătoria și vrăjeala. Considerați că fiecare termen de „rapperi” sau „rapper” folosit mai sus trebuie pus în ghilimele, nu de altceva, dar chiar mi-a fost lene să le pun.

Încheiând: DE CE, DE UNDE ȘI PÂNĂ CÂND ATÂȚIA „RAPPERI”?!?!

Cele mai bune 10 sesiuni live din Rap-ul românesc, în viziunea HipHopNews.RO!

Așa cum ne obișnuim cititorii, HipHopNews.RO este site-ul care întotdeauna aduce ceva nou și original. Ne place să căutăm și să scriem lucruri inedite, ca mai apoi acestea să fie promovate aici. „Cele mai bune 10 sesiuni live din Rap-ul românesc” este o idee de editorial semnată HHN, iar cele 10 live session-uri pot fi văzute în conținutul acestui articol alături de o scurtă descriere pentru fiecare în parte.

Sesiunile MC-ilor din studio au pornit desigur din SUA, ele încă fiind la modă acolo. Când cei mai mari rapperi din State mergeau în emisiuni ca Rap City, toți ascultătorii erau ațintiți la invitații pe care realizatori precum Big Tigger îi aveau la „minutele de aur ale unui MC”. Întotdeauna o piesă sau un freestyle interpretate la un live session sunt altceva. Tocmai din această cauză, americanii s-au gândit prin anii ’90 la filmarea acestora, fără niciun fel de modificare, totul întâmplându-se natural. Cu ajutorul acestei inspirații, sesiunile live și-au făcut loc în metehnele culturii Hip Hop. Chiar și în România, după anii 2000!

Cea mai importantă emisiune de la noi a fost Urban Groove, ea fiind regizată de veteranul Brugner și Dj Hefe. Au trecut prin echipă și alți oameni precum raku, dar emisiunea s-a stins brusc. Urban Groove a revenit anul acesta, dar se pare că doar cu interviuri, nu și clasicele sesiuni. Totuși, cât a rezistat pe TV și a avut invitați care „au rupt norma”, Urban Groove a reușit să strângă și ea câteva emisiuni memorabile. Majoritatea live-urilor din acest top au fost petrecute la Urban, dar trebuie menționat că live-ul lui Grasu XXL & Guess Who a fost filmat de Apropo.RO, axes a primit invitație din partea MHH, iar Kazi s-a descurcat individual.

10. La Familia (Sișu & Puya) @ Urban Groove

Imediat după ce Sișu a fost eliberat condiționat, așa cum zice și Puya la începutul live-ului, La Familia a vizitat Urban Groove-ul regizat de Brugner. Clasic emisiunii, după ce aceștia au oferit un interviu împărțit în 3 părți, Sișu & Puya au intrat în borcan și au interpretat „Tupeu De Borfaș„, dar „dirty version”.

9. axes @ MarphaHipHop

Înainte de a lansa primul LP solo, „Plecat Definitiv„, axes a început promovarea materialului prin live session-ul de la MHH. Piesa pe care a dat-o la sesiune se numește „Super Echilibrat„, ea fiind inclusă pe albumul lansat în anul 2010. Se poate observa o diferență foarte mare între interpretarea live și piesa înregistrată, puteți căuta piesa înregistrată și apoi să ascultați asta.

8. Raparta @ Urban Groove

Raparta este o trupă care a murit între timp, dar putem spune cu mâna pe inimă că aceștia au scris istorie în Rap-ul românesc. Bine, nu este chiar o trupă dispărută. Costel și Gnom s-au reunit alături de Celălalt, Heas și Dj Pilu în Ateliere De Creație, dar totuși Raparta reprezenta ceva special. Live-ul a avut loc la Urban Groove, iar pentru a evita interviul realizat de Brugner (deși și acesta este interesant), dați la minutul 2:50.

„La noi HH-ul nu e acolo pus, că de când cu viagra.. mai toți țin capu’ sus!”. E ce trebuie!

7. DOC @ Urban Groove

Prin intermediul acestui live session, DOC a anunțat că a renunțat la L. Și nu doar atât! Albumul SDSC a fost anunțat și el, sub formă de mixtape într-adevăr, dar live-ul a reprezentat clar ceva important în cariera membrului C.T.C. – începerea carierei solo. „Grav, Magic, Fin” a lovit la acel moment! Raz One la beat și un altfel de sound, o nouă eră. Un live care clar va rămâne întipărit în mintea ascultătorilor înrăiți Facem Records!

6. Grasu XXL & Guess Who @ Apropo.RO

Din acest top, live-ul lui Grasu și Guess are pe departe cele mai multe vizualizări și fără discuție sunt meritate. Cu peste 2 milioane de view-uri, membrii label-ului Okapi Sound au adaptat în acest live session o versiune neașteptată a pieselor „Maria Ioana” și „Flori Ilegale„. Poate nu este chiar neașteptată, având în vedere că cei doi fac referire la aceleași „fete”, dar ideea a fost un foarte tare! Na, cu florile ilegale Maria și Ioana la îndemână, vă recomandăm să vizionați din nou „this shit”.

5. Kazi Ploae – remake Gâții Mă-tii @ Studio

Kazimir a dat drumul pe internet unui live din studio chiar înaintea lansării celui de-al doilea album solo, „Hârtie De Împăturit Muntele„. Acesta a „scuipat” un remake al unei piese mai vechi – „Gâții Mă-tii” -. În orice caz, minutul de mai sus reprezintă ceva tipic lui Kazi, ceva clar ieșit din comun.

La modu’: „Ești OldSchool, vai, tu n-ai nici macar liceul terminat!”, nu?!

4. Cedry2k @ Urban Groove

Probabil că era de la sine faptul că Cedrea nu are cum să lipsească dintr-un asemenea top, dar live-ul din 2007 de la Urban Groove este probabil cel mai consistent dintre toate din aceste 10 live-uri. Cedry2k a scris două bucăți special pentru emisiunea lui Brugner, iar dume precum „Deci când vrei să-mi sugi pula, nu te jena (Jenna) ca Jameson”, nu prea mai poți auzi la mulți MC. Mai ales cei din ziua de azi. Cedry2k rămâne un clasic al HH-ului românesc!

*live-ul începe de la 3:40

3. C.T.C. (DOC, Deliric1, Vlad Dobrescu, Dj Paul) @ Urban Groove

La scurt timp după lansarea „monstrului muzical” „Dificultăți Tehnice„, C.T.C. au vizitat studio-ul Recreate pentru vestita emisiune Urban Groove. Cu peste 6 minute de freestyle-uri unice pe beat-uri ca și C.R.E.A.M., cei 3 MC ai trupei alături de Dj Paul, au rămas în memoria noastră cu versurile precum: „Joci șah contra 4 regi, cum să dai matu’?!?!” sau „..fals ca sânii lu’ Anda Adam..”, cea din urmă apărând după 8 ani de la acest live pe o piesă de pe mixtape-ul lui Deliric. C.T.C. pe viață!

2. Atacuri De Panică (Aforic, Dragonu’ AK47), ADN, Waspy (Mr.Tweaks) @ Urban Groove

Probabil că despre acest live s-a vorbit cel mai mult pe internet, în special pe forumurile, site-urile sau site-urile de socializare dedicate HipHop-ului. De ce? Ce auzi din partea lui ADN de la 3:40 este unul dintre cele mai elocvente și lirice freestyle-uri dintre toate cele 10 din articol. Apoi, băieții care ani la rând au fost printre cei mai buni la battle din țară, Aforic și Dragonu’ sau Atacuri De Panică, și-au făcut apariția și într-un live session. Nu în ultimul rând, producătorul Mr. Tweaks oferă și el un off the dome timp de câteva secunde și i-a ieșit bine.

1. Eqinox (Cedry2k & Carbon) @ Urban Groove

Cu un an înainte de celălalt live la care a fost prezent Cedry2k, acesta a venit tot la Urban Groove cu colegul de label și pe atunci și de trupă, Carbon. Eqinox a fost un proiect pe care cel puțin noi, îl regretăm cel mai mult dintre toate care s-au făcut sau ar fi trebui să se facă. Live-ul acesta și vreo 2 concerte sub egida Eqinox au fost singurele evenimente ce au avut loc în acest format. În orice caz, felul în care este interpretată „Anatomia Rimei” de cei doi aici este… ce trebuie să fie. Din păcate, pe internet nu a fost atât de vizionat acest videoclip, dar cu siguranță acum ești nevoit să-l vezi!

Vizionare, audiție și lectură plăcută!

Determinismul istoric și cultural naște gangsta rap-ul, sau de ce noi am trăit Fenomenul Andrè

*articol scris de Fabian Tatomirescuhttps://www.facebook.com/FabianTatomirescuCreativeMedia

Înainte de a începe să bat câmpii cu grația unei gazele epileptice, vreau să le mulțumesc celor care au citit articolul de duminica trecută, celor care au comentat, celor care au dat share, care și-au dat cu părerea și, în general, celor care au băgat în seamă cuvintele acestui subsemnat dătător cu părerea.

Așa… pentru că am terminat cu politețurile aferente, dau curs subiectului de această săptămână, subiect, la care mă gândesc probabil de prin anul 2 de facultate (deci a-la-la-la-la-long-long-longly time ago). Evident că ați citit deja titlul, duh, e scris cu bold la început de pagină, mintea mi-a căcat păreri despre gangsta rap, ce este el, de ce a apărut, reverberațiile pe care le-a declanșat (social și cultural vorbind) și, poate cel mai important, de ce în România, în umila mea părere, nu am avut și nu putem avea gangsta rap.

Să-mi fut una că am scris o gălăgie de cuvinte, citiți până la sfârșit, înainte de a-mi umple frigiderul de carne, ouă, fecale, bukake spiritual și a mă flagela în Piața Universității în mijlocul protestelor Salvați Roșia Montană.

Așa cum am mai spus, nu pretind a fi un a-tot-cunoscător în ale hip-hop-ului, doar Mai mult…

Mitul muzicianului „underground” – despre viață, căcat, curve și bani

Editorial de Fabian Tatomirescuhttps://www.facebook.com/FabianTatomirescuCreativeMedia

Înainte de a da curs vorbelor și părerilor ce vor urma, vreau să rog cititorii să țină cont de faptul că nu sunt un critic muzical, literar sau cultural și nici nu sunt un expert în hip-hop. Sunt un ilustru anonim care, la fel ca mulți dintre voi, a crescut cu B.U.G. Mafia, La Familia, Paraziții, Veritasaga, C.T.C. și alți mioritici de la Gheto Dacii la Subcarpați. Acestea fiind spuse, vreau ca articolul din această săptămână (poate că e singurul articol) să se concentreze pe mitul muzicianului „underground” și pe businessul muzical din spațiul carpato-danubiano-pontic.

De ceva timp încoace, cam de la interviul pe care l-am realizat cu Flavius și Subsemnatu’€™ pentru HHNews.RO (a long time ago in a galaxy far far away), mă tot frământă problema pusă de Subs și anume, în cuvintele artistului, „€œcash money” și ramificațiile pe care aceasta le impune la nivel artistic. De asemenea am tot auzit, de 14 ani încoace, afirmații de genu’€ „€œbăh coae, ăla nu mai e underground, se prostituează pentru bani”. Deci, în mintea mea cel puțin, mitul muzicianului underground este strâns legat de problema cotidiană, aproape banală a supraviețuirii.

Care este deci treaba cu muzicianul underground? Ce anume îi dă Mai mult…

Vice: Amintiri Şi Moșteniri Tripofonice De La DOC

*articol preluat din revista on-line Vice

Vlad Munteanu aka DOC este unul dintre cei mai longevivi și de succes rapperi autohtoni. Alături de grupul C.T.C. (Control Tehnic de Calitate) a pus bazele casei de discuri independente Facem Records, una dintre primele din țară care au îmbrățișat ideologia do-it-yourself în urmă cu mai bine de un deceniu. Volumul impresionant de materiale de calitate scoase de către membrii Facem Records a inclus și două albume solo semnate DOC, ambele apreciate de fani și critici. Dacă vrei să te convingi de acest lucru, dă o tură vinerea asta în Vama Veche la clubul Goblin, unde vor concerta DOC, Deliric 1, Vlad Dobrescu și DJ Paul, în formația C.T.C.

Pentru că e un adevărat pionier în lumea rap-ului din România, am fost curios să văd dacă mai ascultă și alte genuri de muzică, între pauzele de înregistrare. Așa că l-am rugat să ne facă un cvintet tripofonic Mai mult…

1 An De Hip Hop News România!

Bună seara. 1 An De Hip Hop News România! Un an în care am crescut încet, dar sigur. Un an în care am încercat să vă oferim un conținut cât mai original și diversificat. Sperăm că am resusit, măcar puțin. Un an în care am învățat împreună, în care ne-ați arătat ce vă place și mai ales ce nu vă place. Vă mulțumim că ne-ați fost alături și mai mult ca sigur ne așteaptă o călătorie frumoasă. Noi, care vom încerca în continuare să vă aducem cele mai bune și proaspete știri din cultura hip-hop și nu numai. Voi, cititorii noștrii – ca să folosim un citat dintr-un celebru ziar: Cititorii noștrii sunt mai deștepți decât ai lor – care ne veți fi alături în număr cât mai mare!

Succes!

Rest In Peace Big L !

Ieri s-au implinit 13 ani de când Big L a plecat dintre noi. Lamont Coleman (30 Mai, 1974 – 15 Februarie, 1999), cunoscut sub numele de scenă Big L, a fost un rapper american născut și crescut în Harlem, New York, unde și-a inceput cariera rap cu Three The Hard Way. Prima sa apariție a venit cu Lord Finesse pe piesa Yes You May (Remix).

Albumulul de debut, Lifestylez Ov Da Poor & Dangerous, a fost lansat în 1995, și a contribuit semnificativ la scena underground hip-hop. El a creat propriul său label independent, Flamboyant Ent., în 1998 lansând unul dintre cele mai cunoscute single-uri – Ebonics.

La 15 februarie 1999, Coleman a fost ucis de un atacator necunoscut într-un schimb de focuri din cartierul său natal. A fost împușcat de nouă ori – în față și piept.

Al doilea album de studio (lansat post mortem), Big Picture, a fost lansat de către managerul lui Coleman, Rich King si fratele artistului, Donald. Acesta a fost lansat în 2000 și a câștigat discul de aur.

În 2012 se lucra încă la un film ce se dorește a documenta viața lui – Street Struck: The Big L Story.

Așteptări de la 2013…

Editorial scris de Vlad Marina.


După un 2012 bun, spre foarte bun, am început anul 2013 cu destul de multe așteptări din partea artiștilor hip hop de la noi.

O scurtă retrospectivă ne aminteşte că anii impari au fost cei mai buni d.p.d.v. al activității pe plan muzical al artiştilor 2011 – „ITP” ; „Dragoste sau frică” ; „Lucrare de control” ; „Ușile vol. 1” etc. ; 2009 – pe departe anul cu cele mai bune materiale scoase vreodată în România : „ Reacții adverse ” ; „Poezie balistică” ; „2012” ; „Vacanță în Mexic” ; „Rezistența” etc. Deci avem motive sa sperăm la un 2013 exploziv.

Pentru început să începem cu restanțele, mai vechi sau mai recente. „Maxim, am spus” este un album pe care Maximilian îl amână de prin 2010, dar cu siguranță va fi ceva fin. La fel este și cazul celuilalt membru Okapi Sound, Junky, care ne tot promite un material, dar să sperăm că 2013 va fi anul lui. Serafim pregătește și el de ceva timp albumul „Imaginarium”, sub semnătura Hades Records.

Facem Records ne-a rezervat un album ce se lasă așteptat de mult timp, dar „În sfârșit” al lui Vlad Dobrescu este anunțat pentru 2013, conform unei postări de anul trecut pe pagina de Facebook. Nu ar trebui sa uităm de materialul pregătit de Deliric 1 și Silent Strike, aşteptat sa apară în această iarnă şi albumul lui Gani – „Rimă organizată”.

Albumul „Clasic” al trupei La Familia a avut întarzieri motivate, datorită închiderii lui Sișu, însă dacă acesta va fi eliberat, trebuie să ne așteptăm la un album cu adevărat old school. După o amânare de câteva luni, curând ar trebui să apară și materialul pregătit de Smokey & Krem.

Luna aceasta, Underman va lansa „Fractal”, un material care merită foarte, foarte multă atenție deoarece, după parerea mea Underman este unul dintre cei subestimaţi MC din țara noastră. Chimie ne va prezenta cât de curând albumul „ De la zei la cimpanzei ” după care se va ocupa de un nou material, în colaborare cu Shadowbox.

28 februarie este data în care mixtape-ul lui DOC (CTC) sub numele de „Trailer”, prezentat de Chronic, va fi lansat pe piață, însă artistul ne mai pregătește cu siguranță ceva interesant. AFO a anunțat și el după lansarea primului său material solo „Preludiul lu’ Teleagă” că are în vizor un nou album.

Stripes din Brăila va lansa pe 20 ianuarie în Elephant Pub „Școala veche” , Alan și Kepa, Stres, Cerbu și alți tineri de perspectivă, probabil că ne pregătesc curând niște materiale noi. Să nu uităm nici de veteranii de la Delikt (Brugner şi Norzeatic) care și-au anunțat la rândul lor planurile pentru 2013 și EP-ul pregătit de Kazi Ploae și Silent Strike.

Așteptări personale : Praetor, Flou Rege, Dragonu AK 47, Bitză, Carbon, raku, Spike, Criss Blaziny, Da Hood Justice, Butch, Cenzurah.

* Sper să nu fi omis vreun material *

Grafică: Răzvan Petrescu

Mafioţii de la B.U.G. sunt sufletişti…

Prin ’96 spărgeam boxele la maşină ascultând BUG Mafia de pe casete cumpărate de la Unirea sau din Piaţa Romană de la „coloane”. Mesajul lor social rezona perfect cu rebelul din mine şi aş fi dat orice să-i cunosc, dar n-am avut norocul atunci. La 16 ani după am dat peste profilul de Linkedin al marketing managerul trupei, Narcis Bălaşa, şi mi-a venit imediat ideea să fac un documentar foto.

La câteva zile după asta eram deja alături de Tataee (Vlad), la el acasă pe șoseaua Dobroieşti. El se ocupă de toată partea administrativă a trupei, de la contracte, transport, cazare, cărat şi instalat echipament până la detalii mărunte precum bannerul cu BUG Mafia pentru masa DJ-ului. E motorul neobosit al trupei. De la el de-acasă am plecat pe șoseaua Pantelimon, ca să-i luam pe Uzzi (Alin) şi pe Caddy (Dragoș). Mama soacră a ultimului dintre ei şi-a luat la revedere şi le-a urat băieţilor drum bun spre Piteşti, unde aveau concert. I-am întrebat dacă o să cânte și piesa mea favorită, Cu tălpile arse, dar mi-au zis că e cam dificil de abordat melodia asta în concert, ceea ce m-a cam întristat.

Deşi am tocit multe casete cu muzica lor, i-am auzit pentru prima dată pe viu abia la proba de sunet, unde m-am trezit dansând în timp ce trăgeam cadrele. După probe ne-am dus la hotel şi cred că și Jim Morrison ar fi avut ceva de învăţat din felul în care se distrează băieţii. Concertul a început pe la unu noaptea. Munceam conştiincios când, în pauza dintre două melodii l-am auzi pe Caddy răpăind versurile de la Cu tălpile arse. Imediat i s-a alăturat şi Tataee. Credeam că visez, dar la final Caddy a spus: „Asta e pentru fotografu’, special.” Omul e pâinea lui Dumnezeu.

Pe la trei ne-am întors la hotel. Eram rupt de oboseală, dar băieţii încă aveau chef de glume. Uzzi ne-a spus o poveste despre bunicul lui, pe care îl îngrijeşte. La un moment dat un medic l-a întrebat dacă a băut ceva, iar bunicul mucalit i-a răspuns: „Ce să beau doamnă, că nu îmi daţi voie”. Femeia contrariată s-a uitat atent la el: „Mă refer la apă.” Uzzi, întruchiparea coolness-ului, este durul cu suflet de aur.

Am plecat acasă o oră mai târziu. A doua zi a urmat Brăila. Nu ştiu dacă am apucat să dorm două ore din 48, dar a meritat, iar la scurt timp după am mers cu ei la concertul cu Loredana de la Sala Palatului.

Uniţi, prieteni, fără figuri, băieţii BUG sunt ceea ce cântă. Aşa i-am cunoscut eu pe „mafioţi” şi aceste imagini sunt câteva crâmpeie din timpul petrecut împreună.

Mai multe AICI.

Sursă articol.
Sursă foto: http://mugurvarzariu.com

Wu-Tang Clan anunţă album nou!

Legendara trupă Wu-Tang Clan a anunţat ieri, pe Facebook faptul că cei 8 membrii au luat în calcul un nou album.

Înregistrările nu au început încă fiind planificate pe luna viitoare. Conferinţa dintre artiştii clanului are loc săptămâna viitoare.

Se încearcă o sincronizare în funcţie de programul fiecărui membru din clan. Revenim cu informaţii!

Anunţul arată aşa:

 

Hip-Hop: Violență, droguri, decadență. Adevărat sau fals?

* Editorial scris de Gia Tudoran

Ești rapper adevărat? Trebuie să fii consumator de droguri, să te îmbraci larg și să fii împotriva societății, a autorităților, poliției și (de ce nu?) a lumii. Dacă nu te-ai lăsat de școală încă, o să te lași în curând. Ah, și nu uita, dacă încă ești la școală, trebuie să chiulești ca să fumezi și să bei în spatele liceului. Dacă ești băiat, ești ras în cap. Dacă ești fată, o arzi ca un băiat. Trebuie să fii „bagabont”, să îți placă berea și să fii misogin, clar. Trebuie să contribui la conturarea imaginii decadente a generației actuale, nu? Dacă înainte era moda „legalelor”, acum e „cool” să bagi haș, iarbă și prafuri. Cum, nu ești rebel? Nu te iei la bătaie din orice motiv? Nu urăști țiganii și cocalarii? Nu porți șepci trase peste ochi? Nu ești huligan? Nu furi? Nu vandalizezi? Păi, cum? Rușine să-ți fie că nu te încadrezi în stereotip.

Bun venit în lumea noastră, a celor care susțin Mișcarea. Nu, nu suntem cei descriși mai sus. Voi așa ne vedeți. Ne condamnați, ne judecați și ați creat stereotipul impecabil al unui ascultător de rap. Nu ascultați muzica pe care o trăim. Nici nu vreți. Aveți impresia că hip-hop-ul se învârte în jurul conceptelor „alcool, sex, droguri”. Vă place să vă dați cu părerea și să considerați că nu poți fi un om cult și să apreciezi rap-ul. Știați că există MC-i cu facultăți întregi în spate? Știați că acum se ascultă rap cu mesaj pozitiv, constructiv și chiar religios? Știați că ținta rap-ului este să creeze o schimbare, o evoluție și o îmbunătățire? Știați că MC-ii demni de apreciere sunt împotriva etnobotanicelor? Că sunt pasionați de literatură, de cultură, de istorie? Că vor să promoveze adevăratele valori? Că vor să schimbe mentalități? Se pare că nu.

Hip-Hop-ul reprezintă, mai întâi de toate, o cultură. Da, nu vorbim de cult, ci de cultură. Este o formă de cultură extrem de complexă, pornind de la muzică, la sport, la artă vizuală și Idei. Hip-hop-ul înseamnă expresivitate, înseamnă libertatea de a gândi, de a crea și de a te manifesta așa cum ești tu. Nu trebuie să fii un produs al societății și ai dreptul – garantat prin Constituție, de altfel – de a fi TU însuți și de a exprima ceea ce te reprezintă.

„Rappers spit rhymes that are mostly illegal, / MCs spit rhymes to uplift their people.” – KRS-One

Una dintre cele mai semnificative ramuri ale Mișcării este reprezentată de muzica rap. Cu originile în anii ’70 în cartierul newyorkez Bronx, muzica rap este centrată pe mesaj; textul, rimele și modalitatea de a „livra” (flow) conturează piesa și îi conferă un statut, din punct de vedere calitativ. Cele mai apreciate piese din cultura hip-hop nu sunt cele axate pe huliganism; lirica puternică, mesajul bine-definit și starea transmisă sunt elemente-cheie pentru o „bucată” puternică.

Așa cum am punctat înainte, cultura hip-hop este una cel puțin complexă; de aici rezultă și diversitatea muzicii. De la formele de gangster rap și ego rap, ajungem la rap social, politic, religios, emotiv… lista este infinită. Pe câte stări, idei și concepții există, pe atât vor exista mai multe stiluri de rap.

Mai mult decât atât, existe melodii cu scop comercial și altele pe stilul underground. Fie că sunt raw, melodioase, cu rime complexe sau rostite pe un instrumental grav/dansabil, scopul oricărei piese rap este să transmită. Un sentiment. O stare. O idee. O schimbare. Un mesaj. Da, mesajul reprezintă cel mai important element din rap.

„Let’s advance the Game.” – Lord Jamar

MC-ul menționat mai sus spunea într-o piesă, inclusă pe materialul „The 5% Album”, în 2006: „How many times can we rhyme about cars and chains? How many bricks can a nigga really sell? How many times can a nigga really go to jail? How many murders can you do on one album? Put them together, must of did about a thousand. I’m just saying, let’s change it up.” Rap-ul este despre evoluție. Arma MC-ilor este cuvântul. Au învățat să îl folosească.

În privința rap-ului autohton, foarte multe persoane – fie că sunt sau nu amatori ai genului – ar fi uimiți să asculte cu atenție ultimele produse de succes de pe piață. Pornind de la noul material Haarp Cord, „Vremurile din urmă”, la materialul solo semnat Cedry2k, „Clipa Schimbării”, „Catharsis” al lui Carbon și până la transformările sufletești din „Adio 47 Omul Vechi” (Dragonu’), „tendințele” în privința mesajelor din rap au început să abordeze o nouă direcție. Sufletul, (buna-)credință, natura, dragostea, regăsirea, introspecția și retrospecția sunt doar câteva motive omniprezente în ultimele piese de succes de pe piața românească de rap. Nu ați ascultat „Ultimul ceas”?, „Primăvara”?, „Nu mă pot opri din scris”? Puneți mâna pe albume. Ascultați-le. Savurați-le. Trăiți-le.

„Hip-hop saved my life.” – Lupe Fiasco

Degeaba există tentative de explicare a fenomenului; dacă nu îl trăiești pe pielea ta, niciodată nu îl vei înțelege. Nu ai cum să înțelegi hip-hop-ul dacă nu ai simțit vreodată bucuria de a asculta o piesă, nu doar să o auzi. Nu ai cum să-l înțelegi dacă nu ai răbdare să Asculți. Nu ai cum să-l înțelegi dacă nu îți pasă de lumea în care trăiești. Alocă-ți puțin timp și apasă „play”. Odată ce descoperi superba lume a hip-hop-ului, te vei îndrăgosti de esența ei. Dacă nu ai făcut-o până acum, te invit să îți faci curaj. Lasă prejudecățile și fii open-minded.

Nu o vei regreta.

Masta Killa anunţă album nou!

În timp ce aproape ţoţi membrii Wu-Tang Clan sunt implicati în diferite proiecte, nici Masta Killa nu stă degeaba. Poate că artistul nu este cel mai popular din trupă, dar acest lucru nu-l demoralizează deloc. Din contră, îl motivează!

Albumul este intitulat „Selling My Soul„, iar data de lansare este programată pe 11 Decembrie.

Pe partea de producţie Masta Killa a colaborat cu: Mathematics, 9th Wonder, PF Cuttin şi mulţi alţii.

Cum orice album are ceva special, Masta Killa pregăteşte fanilor o surpriză. Este vorba despre o piesă cu ODB (Ol’ Dirty Bastard) fost membru al Wu-Tang Clan, decedat în 2004, piesă nelansată până acum.

Coperta este dispnibilă mai jos:

RZA, despre reuniunea Wu-Tang Clan.

 

Veşti bune pentru fanii Wu-Tang Clan.

Recent, RZA a declarat pentru ziarul NY Times faptul că este necesară reuniunea trupei, mai ales pentru aniversarea de 20 de ani de la apariţia albumului Enter the Wu-Tang (36 Chambers) .

Liderul priveşte într-un mod neclar viitorul trupei. A recunoscut însă faptul că pe albumul de debut a controlat din punct de vedere artistic pe câtiva dintre membrii trupei.

În ciuda faptului că albumul de debut a fost primit foarte bine de către fani, RZA declară, că în acea perioadă era haos organizat iar în momentul prezent, totul trebuie să fie ca la carte.

Artistul nu e sigur de reacţia colegilor săi de trupă, fix pentru faptul că unii dintre ei si-au început cariere solo. În acest mod au simtit gustul independenţei iar revenirea lor sub un lider ar putea creea controverse.

[quote]Cred că mai putem. Deși O.D.B s-a dus, suntem destui vii și cred că mai sunt și destui fani. Hip-Hopul e mai puternic ca niciodată iar numele nostru este sinonim cu el. Am dovedit că muzica noastră poate rămâne și peste 20 de ani în căștile fanilor, deci reprezentăm o entitate.[/quote]

Rămâne de văzut însă, ce rezervă viitorul atât pentru trupa Wu-Tang Clan, cât şi pentru fiecare membru în parte. Sperăm să mai auzim lucruri măreţe despre trupă, chiar şi dupa 2013 (20 de ani de la albumul de debut).

 

Chimie a.k.a. Mișu Foarfecă, un nou artist susținut de Banana Society.

Vorbeam nu demult despre pedigree-ul de Constangeles! Ei bine, lovește din nou, aici, în societatea bananelor! Ba chiar cu un aer naționalist… De data aceasta, prin persoana lui Mihai Adamescu, nimeni altul decât Chimie, Mișu Foarfecă. Cine este Chimie și de ce este atât de molipsitor?!

Artistul rap s-a pus pe scris la 15 ani, în vremea în care BUG Mafia, La Familia și 2 Pac erau icon-uri incontestabile pentru orice fan al hip-hop-ului. Cu timpul, Chimie a ajuns să poarte cei mai largi blugi, iar “formațiile cu frații” (Sarcastic sau Melodramatic) nu au întârziat să apară. La 18 ani, Mișu fuge la București și se mută cu Gâză, se anturează cu Fratele Nord și fac “Cântăm sau Colorăm”, înregistrează piese, participă la concerte, dar nu concretizează un album.

“Plutind în derivă în burta bestiei”, Mișu s-a întâlnit cu Dragoș Tudorache (Dragonu’). Proiectul care a rămas martor al acestei întâlniri este binecunoscutul colectiv Specii. Experimentarea a primat, dar realizată în parametri metodici. Toată energia și tot statement-ul personal au fost canalizate în muzică. Probabil de aceea, Specii este o fantezie muzicală rap, încapsulată într-o formă atipică pentru vremea respectivă ca moment al apariției în România. Specii este acel element inedit care a revoluționat peisajul și prin sound, și prin lirică. Chimie, Dragonu` și Gâzăh s-au pus pe combinații ca frații și au experimentat cu o metodă din spatele nebuniei. Natural, nou, inedit, surprinzător.

Despre abordarea subiectelor neconvenționale din poveștile lor controversate: ”unghiul respectiv părea nucleul problemei”. Peste tot existau aceste tentații chimice care se desfășurau ca un portal, de parcă ar fi existat o rețea invizibilă între ele (”vicii, tentații, hiperventilații…”). Păreau a fi punctul comun indiferent de clasa socială, religie, culoare… Chimie spre exemplu a fost unul din artiștii care și-a asumat defilarea cu un subiect atât de inabordabil, considerând că tabu-ul trebuie spart. Și crede că lumea a primit atât de bine acest mesaj, tocmai pentru că a venit ca un duș rece – nu numai pentru cei care s-au conectat în acest film, ci și pentru întregul hip-hop românesc.

A fost un moment în care tot ce se putea spune se spusese deja – ba nu! A apărut acest rap cu input personal și emoțional foarte crescut, deosebit de confesiv, și atât de sincer! A fost un moment în care aparent se cântase despre bani, sărăcie, politică, femei, alcool – destul. A venit momentul în care comunitatea a auzit la fel de bine ”șaman” sau ”muză” într-o piesă rap și s-au desfășurat efectiv poezii întregi pe beat de hip-hop. Produsul final este motivul pentru care multe duminici la Silver Church au fost de neuitat pentru întreaga comunitate, precum și alte concerte reușite în București și în toată țara.

Chimie nu s-a oprit acolo, ba dimpotrivă: avântul parcă nu a făcut decât să îi stimuleze creativitatea. Primul album solo, ”Mambo Siria”, a fost o binecuvântare pentru fanii genului, atât la nivel de producție, care sună foarte curat, cât și pe plan de comunicare: mesajele lui s-au declinat din amalgamul colectiv în statement-ul personal, așa că rapid s-au remarcat câteva piese, dintre care una a primit și un videoclip deosebit, realizat de Iceberg Art. Este vorba de colaborarea cu Aforic pentru ”Omul Modern”, o mărturie de auto-caracterizare și o proiecție introspectivă de mesaj social și religios. Colaborările cu Rareș (vocalul de la Shadowbox) – cu engleza sa strălucită și cu inflexiunile feminine din vocea Giei au compus alte două piese apreciate. Albumul este scurt și concentrat, iar lansarea a fost un succes total.

Chimie a colaborat pe parcursul timpului cu Haarp Cord, Alan & Kepa, DJ Undoo, Bean, Aforic, Dragonu`, Gâzăh, Kazi Ploae, Serafim, Praetor, Shadowbox și mulți alți rapperi și artiști. La ora actuală, combinația inedită de instrumentale marca Shadowbox, cu vocalul Rareș și cu rap-ul specific Chimie este cea mai prolifică dintre colaborările lui Mișu Foarfecă.

Momentan, lucrează la două materiale ce vor apărea până la sfârșitul anului. Este vorba de un al doilea material solo, intitulat ”De la zei la cimpanezi” și o colaborare cu trupa live de rap Shadowbox.

Sursa articolului.

Mă bucur că te-am (v-am) cunoscut, la Școala Altfel!

Proiectul „Școala Altfel” cu Liceul Sf. Pantelimon pe care Asociația „Aici Bucuresti” l-a implementat în perioada 4-6 Aprilie și-a propus să dea voce elevului, să-i facă auzite dorințele și gândurile. Am vrut să (ne) demonstrăm că putem construi cu elevii și partenerii de proiect un cadru participativ, care să ofere o replică „altfel” unui model educational unidirecțional, „serviciu livrat” care nu lasă loc dialogului și creativității.
A contat libertatea de gândire, de a alege, de a participa activ. Fiecare și-a creat propria experiență și toți cei implicati au putut participa la ceea este relevant pentru ei. Nu a existat un public convențional sau spectatori, ci doar oameni activi și creatori conectați prin intermediul unei experiențe colective.

Captarea dorințelor elevilor s-a făcut într-un mod foarte simplu: au fost rugați să scrie pe o hârtie ce și-ar dori ei să facă în cele 3 zile pe care le-a avut asociația Aici Bucureşti alocate proiectului. Pe cât de simplă abordarea, pe atât de mare surpinderea lor- „Cum adică ce-mi place mie?!”
Mai mult…

Review: Cedry2k @ Silver Church

Legenda nu a avut nevoie decat de un microfon pentru a se face auzita. Dupa ce l-a primit, a tipat tare “Bine ai venit in Sodoma/Crede ca Toma/Ca tre sa te sinucizi ca sa te acomodezi cu zona” si, vers cu vers, a transformat multimea adunata sa asculte ultimul lui album in cateva sute de vulcani Krakatau.

Cedry2k a dovedit inca o data, poate pentru ultima oara, ca poezia protestatara inca pulseaza in aceste vremuri postumane. Nu ne-am robotizat total, cel putin o parte din noua generatie se incapataneaza sa demonstreze contrariul si sa ceara o schimbare umana reala. Confuza cerinta…

Oare chiar sunt revoltati tinerii astia sau sunt doar o (alta) turma de rinoceri indoctrinati? Oare cati dintre cei care se bat astazi cu pumnii in piept ca l-au inteles corect pe Cedry2k vor avea peste zece ani masina si casa luate in rate? Cati dintre ei vor refuza sa incremeneasca o viata intr-o cladire de sticla corporatista? Cati vor spune un mare NU compromisului, ca Cedry2k?

Timp de o ora si jumatate, pe un fond profund religios, Bercenarul a starnit emotii in toate culorile posibile  cu piesele lui critice la adresa perfidiei umane, sistemului pervertit si corporatiilor cu interese perverse. E clar, trebuie sa ai stomac tare pentru rimele versatile, obsesiv-depresive  si, de cele mai multe ori, apocaliptice ale lui Cedry2k. Adevarul e negru ca smogul in “Clipa Schimbarii”.

Cedry2k a fost sustinut la platane de Grigo si dublat de rapperul despre care se spunea acum cativa ani ca are trei plamani, Carbon (va lansa si el, in curand, un nou album). Au cantat alaturi de  Cedry2k: C.T.C (piese precum “Scandal”, “Muzica”, “Cum o facem noi”, “Astept ce o sa vina”), Aforic, Dragonu’, Raku si Nwanda pentru melodiile de pe albumul nou.

La 00.30, a incheiat concertul, ragusit, stors de puteri si de hip-hop adevarat. Profesionist pana la capat.

Inainte sa plece, a tinut sa puna capat speculatiilor de pe retelele de socializare cu privire la motivul din spatele deciziei lui de a se lasa de muzica. Nu a facut-o din cauza banilor si nici ca tactica de marketing pentru viitoare materiale. Schimbarea este una de natura idealista. Pur si simplu, “muzica nu valoreaza mai mult ca viata”.

Ultimul mesaj muzical al lui Cedry2k face miliarde de dolari. Din aia adevarati, grei, nu speculati de brokerii de pe Wall Street.  Secretul bogatiei lui Cedry2k este:

“Pastrati-va sufletul!”